Mulțumiri

Vă mulțumesc că ați rupt putin din timpul dumneavoastră pentru a vizita acest blog. Sper din toată inima să vă placă ce ați găsit. Doar asa pot să mă bucur, altfel nu merită timpul pierdut. Vreau să împărtășesc și altora câte ceva, vreau să schimbăm idei din domeniile ce ne interesează.

duminică, 17 martie 2013

Multimetru numeric - schema din Tehnium

In revista Tehnium  nr.11 din 1988, pag.10-11, a fost publicata o schema de multimetru numeric cu circuit C520.
Mi-a placut ideea, la acea vreme nu aveam un multimetru electronic, l-am facut si am imbunatatit  schema prin adaugarea la functiile prezente in schema a unui termometru, a carui schema este tot din Tehnium.
Mai jos am pus cateva poze cu el, acum se afla in conservare.
Panoul frontal
Prin combinarea butoanelor de la claviatura se selecteaza marimea electrica  de masurat. Se remarca ca, sunt borne pentru conectarea testerelor separate pentru fiecare marime electrica.
Pentru fiecare marime electrica care trebuie masurata avem cate un modul, o placuta de cablaj imprimat. Am ales aceasta metoda pentru simplitate si sa fie cat mai versatil. In prim plan in partea superioara, avem modulul pt. masurarea intensitati curentului. In partea laterala inferioara avem modulul pt. masurarea temperaturi.
Partea de prelucrare cu C520 si partea de afisare cu CDB446 sau 447. Aceasta parte este mobila, prevazuta cu o balama, se rabateaza spre spate pt. a avea acces la placa de claviatura. In partea din spate avem sursa de alimentare.

In partea laterala sus, avem divizorul de tensiune. In partea inferioara avem partea de ohmetru.

In afisaj in partea dreapta, avem trei LED-uri rosii. Acesta se aprind pe rand in functie de marimea electrica masurata, U, I sau R. 
In constuctia sa s-au folosit componente de caliate, rezistori cu pelicula metalica si de precizie 1-2%, semireglabili multitura pentru reglarea precisa a domeniilor, tastatura cu contacte aurite etc.



vineri, 8 martie 2013

Redresor pentru incarcat acumulatorul auto


   Aparatul se compune din doua blocuri, partea de redresare si circuitul de supraveghere a incarcari, care decupleaza redresorul cand bateria s-a incarcat, semnalizat prin aprinderea LED-ului verde. Aceste blocuri pot fi construite impreuna, sau separat in functie de nevoie. Facute separat pot fi modificate, adaugate, scoase, sau folosite in alte scopuri.
  Partea de supraveghere a incarcari,  poate fi facuta separat si poate fi montata pe orice redresor eftin care se gaseste in comert, inbunatatind-ui astfel performantele. Este vorba de partea de jos a schemei, cea cu sursa LM7809, CI 741 si releul. Pentru o functionare buna si sigura are alimentare separata, inclusiv transformatorul care trebuie sa scoata 10.5-12V- AC, la un curent in jur de 300- 500mA. Din potentiometrul semireglabil de P1 se regleaza nivelul de tensiune la care se opreste incarcarea (14.4V). Din potentiometrul P2 se stabileste valoarea minima a tensiuni acumulatorului la care incarcarea sa se reconecteze (12.4V). Aceasta schema este o varianta imbunatatita a schemei prezentata in cartea ,,301 Circuite Electronice", pag.189, de la editura Teora.
Am facut montajul pe un cablaj de dimensiunile 6x4,5cm, pe care l-am pus intr-o cutie. Asa este ferit de praful din cutia redresorului. Cutiuta este prevazuta cu reglete pentru conectarea firelor, in acest mod poate fi deconectat si conectat pe un alt redresor la nevoie, folosit separat.
Redresorul, partea de sus a schemei. Este unul clasic, doar comanda tranzistorului este facuta dintr-o sursa LM7815, cu doua diode la masa. Din potentiometrul P3 de 5K, se regleaza tensiunea de iesire.
Ce trebuie avut grija: cateva componente sunt de putere, in functie de curentul de la iesire.
Transformatorul trebuie sa scoata cam 5-10A. Puntea redresoare, eu am folosit de 35A, se pune pe radiator. Tranzistorul TIP141, conform fisei de catalog tine maxim 16A. Am constat ca, pus pe radiator si cu un consumator de 4.5A la iesire, se incalzeste acceptabil. La aproape 9A consum, se ambaleaza termic. Pentru curenti mai mari de 7A am pus doi tranzistori in paralel cu baza si colectorul, iar in emitor are fiecare cate o rezistenta de putere pt. egalizare. In acest mod curentul se imparte si fiecare lucreaza mai lejer. Se pun obligatoriu pe un radiator adecvat.
Toate conductoarele de legatura vor trebui sa aiba sectiunea corespunzatoare. Vezi traseele de putere, ingrosate.
Ex: la un diametru de 1,5mm, avem cam 4.5A, la un diametru de 2mm avem cam 7.4A. Exista un tabel prin diverse carti, la nevoie consultati-l. Conductoarele trebuiesc bine lipite sau fixate cu suruburi, reglete, etc.
Ampermetrul si sunt-ul. Eu am folosit un milivoltmetru cu scala gradata la 10A cap de scala. Pentru sunt am folosit o bucata de sarma de cupru de 1.5mm izolata cu plastic, pe care am bobinat-o pe o teava, de la capetele ei culeg tensiunea pt. milivoltmetru. Nu este prea corect, dar aici nu este nevoie de precizie mare, merge si asa. Cand bateria este incarcata acul trebuie sa ajunga la zero.
Siguranta de la iesire trebuie sa fie de 8-10A, preferabil automata de panou. se gasesc la Conex,  . Spre baterie am folosit conductori de 1.5mm (cam subtiri), rosu pentru borna (+), si negru pentru borna (-), terminate cu crocodili de cupru.
Reglajul, se face in felul urmator: avem nevoie de o sursa stabilizata si cu tensiune reglabila care se conecteaza in locul acumulatorului. Se regleaza sursa la 14.5V si se regleaza potentiometrul P1 astfel incat releul sa fie pe punctul de a comuta. Adica S1 se deschide si intrerupe alimentarea redesorului. Apoi se regleaza sursa la 12.4V si se regleaza potentiometrul P2, pana S1 se inchide si reincarcarea porneste. Deoarece reglajul potentiometrelor se influenteaza reciproc, acest procedeu trebuie repetat de mai multe ori pana la un reglaj corect.
LED-ul rosu de la redresor indica faptul ca redresorul functioneaza si incarcarca.
LED-ul verde de pe circuitul de supraveghere indica faptul ca incarcarea s-a terminat. Acesta se aprinde dupa stingerea LED-ului rosu si sta aprins atat timp cat incarcarea acumulatorului este oprita. Cat timp acest LED este aprins din acumulator se scurge un curent de 3.5mA prin divizorul rezistiv de la circuitul de detectie a incarcari.
Aceste doua LED-uri se monteaza pe panoul frontal unul langa altul pentru a putea fi observate usor.
Mai jos am postat schema electrica si placuata cu partea de supraveghere.
Constructia mecanica ramane la latitudinea fiecaruia. Fiecare are proprile lui idei. Dar, asa pentru orientare, am pus mai jos cateva poze cum am facut eu.
Atentie!!! daca optati pentru o carcasa metalica pentru aparat, este obligatoriu ca aceasta carcasa sa fie legata la priza de impamantare prin cordonul de alimentare si aparatul sa fie conectat la o priza cu contact de impamantare bun. Altfel exista pericol de electrocutare daca aparatul are defecte sau greseli de executie.
Mai multe informatii pentru incarcarea acumulatorului cu plumb puteti afla de pe tehnium-azi.ro
Pentru o functionare mai buna ar fi necesara o tensiune mai mare in secundarul transformatorului. Peste 18V alternativ. Eu nu am avut asa ceva.

Schema electrica

Asa arata panoul aparatului. Este scos la imprimanta pe hartie plastifiata pe fata si adeziva pe spate.

Cablajul pentru partea de automatizare. Este vorba de partea inferioara din schema, cea cu LM741 si sursa de 9V. Restul montajului este facut direct pe cutie cu fire de legatura. Pe placuta potentiometrului pt. reglajul de tensiune de iesire se afla si montajul cu sursa cu LM7815.

Circuitul de automatizare, pus intr-o cutie cu capac din plastic transparent pentru a fi ferit de praf. Capacul transparent este prevazut cu doua orificii in dreptul potentiometrilor semireglabili pentru a avea acces la reglaje fara a scoate capacul. A fost prevazut cu borne de intrare-esire pentru a putea fi montat pe orice tip de redresor. Iesirea pentru 220V este separata si bine izolata fata de restul montajului pentru a preantampina montarea sau atingerea accidentala existand pericolul de electrocutare.

Vedere partea cu componente, dispunere piese pe placa .


Flash LED-ul albastru din imaginea alaturata a fost adaugat ulterior pentru controlul conectari aparatului la priza. Este cea mai simpla schema gasita pe net si a functionat din prima. Alimentarea lui se face de la +12V, tensiunea de alimentare a circuitului de supravegere a incarcari. Consumul este de 5mA. Montajul a fost introdus intr-un tub de PVC lung de 4cm pt. a fi protejat de praf si care ajuta la montarea usoara in carcasa aparatului.
Detaliu sunt. Este aici o poza cu acesta si modul de fixare a lui pe carcasa. Cateva detalii despre el gasiti la comentarii.
Rezistenta sunt-ului este foarte mica fiind vorba de o sarma de cupru cu diametru de 1.5 mm. Are in jur de 0.4 ohmi.


In imaginea alaturata se poate vedea montajul cu circuitul de comanda a tranzistoarelor de putere. A fost facut direct pe placuta de fixare a potentiometrului de reglaj. Aceasta placuta a fost imbracata intr-o folie de plastic transparent pe partea cu circuite, pentru protectie de praf. Folia este fixata direct de axul potentiometrului si indoita pe marginea placutei.
In poza de mai jos se arata cum am montat componentele de putere pe radiator. Este vorba de puntea redresoare de 25A, tranzistoarele de putere TIP141, doua in paralel. Vezi poza 1. Peste tranzistoare am montat pe o tabla de aluminiu pe care am fixat cei doi rezistori din emitorul tranzistoarelor de 0.1 ohmi la 7W. Terminalele lor au fost izolate cu izolator rezistent la temperatura. Vezi poza 2.

Asa arata la final. 

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

Continuare la articolul Black Holes - Gauri negre

Primul articol poate fi citit aici.
Ce cred eu, în centrul galaxiilor nu sunt găuri negre așa cum este definit acest termen, cred că este vorba de cu totul alta formă de energie și stare a materiei. In momentul de fată, noi nu avem mijloacele și înțelegerea necesară asimilări unei astfel de realități.

In ultima vreme au apărut o serie de articole în care și alți oameni încep să se îndoiască de existenta acestor entități cosmice. Nu mă consider un om de știință dar așa gândesc pe baza informațiilor acumulate de-a lungul timpului. Sunt și oameni de știință care se îndoiesc de existenta lor. Un articol interesant a apărut în revista Magazin dar și în diferite ziare pe aceasta temă.
Citat din articol:
De 30 de ani Stephen Hawking, fizicianul teoretician de la Universitatea Cambridge, considerat cea mai strălucită minte după Einstein și susținătorii lui au promovat teoria existentei Găurilor Negre. Stephen Hawking  este cel care a devenit, intre timp o somitate în domeniul Găurilor Negre din Univers, demonstrând teoretic existenta lor. Cărțile de specialitate, enciclopediile lumii au preluat această teorie și orice fizician care și-a exprimat îndoieli a fost combătut. Iată că, astrofizicianul indian Abhas Mitra, șeful catedrei de Astrofizica Teoretica de la Bhabha Atomic Research Centre (BARC) din Mumbai, India, a avut "curajul" științific de a pune sub semnul întrebării teoria lui Hawking într-un articol publicat în anul 2000. A devenit astfel "astrofizicianul anti-Găuri Negre" cum l-a caracterizat părtinitor revista Nature. El afirmă că acele Găuri Negre descoperite intre timp, nu sunt de fapt Găuri Negre, ci cu totul altceva. Cum este de înțeles, majoritatea covârșitoare a cercetătorilor a respins concluziile lui Mitra. Si, deși  Mitra a invitat mai multi teoreticieni ai Găurilor Negre, incluzându-i pe Hawking și Jayant Narlikar din India să-i comenteze critic articolul, nimeni nu a răspuns. Prea "încurcați" de a fi asociați cu un om care l-a contrazis pe Hawking, ba chiar și colegii lui Mitra au început sa-l evite. Pentru ca, în final, autoritățile sa-l mute pe Mitra de la catedra de fizica teoretica sub un pretext oarecare.

Pana la urma,Hawking a admis la Dublin, că nu există practic Găuri Negre "în sens absolut". In esență, spunea Hawking la Dublin, "noile" Găuri Negre nu sunt un fel de devoratoare totale de materie, dimpotrivă, ele continuă să emită radiație mult timp. Or, asta era chiar ceea ce scrisese Mitra în articolul din anul 2000. Inițial Hawking afirmase că, Găurile Negre distrug totul, inclusiv informația, ceea ce contrazice legile fizicii cuantice care spune că informația nu poate fi nicio dată complet ștearsă.
Ideile lui Mitra i-au inspirat pe fizicienii americani Stanley Robertson și Darryl Leiter care au confirmat în 2002 că presupusele Găuri Negre au câmpuri magnetice intense, așa cum prezisese Mitra, și că, prin urmare nu sunt Găuri Negre. Deoarece Găurile Negre nu pot avea câmp magnetic. Se apropie ziua în care manualele și enciclopediile lumii va consemna că, în realitate, celebrele Găuri Negre imaginate de Stephen Hawking nici nu există. De cât, poate, în imaginația săracă a unora.
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9799/20/

După mine este un articol foarte interesant și vine în susținerea crezului meu în legătură cu așa zisele Găuri Negre. Deci, pană la urma, Hawking a admis că nu există practic Găuri Negre "în sens absolut". In esență, spunea Hawking, "noile" Găuri Negre nu sunt un fel de devoratoare totale de materie, dimpotrivă, ele continuă să emită radiație mult timp. Observați că a apărut cuvântul ,,noile", Asta înseamnă că, Găurile Negre nu mai sunt cum se credea la început și cum s-a zis despre ele ,,devoratoare totale de materie", emit energie. După mine denumirea de Găuri Negre la momentul actual este greșită. Ea exprimă un proces fizic putin cunoscut de noi oamenii. Ele sunt un fel de reciclatoare de materie - energie și nu numai. Așa cum spunea într-un articol pe SCIENCIA.ro Catalina Oana Cruceanu ,, Strada pe care o avem de parcurs pentru a înțelege pe deplin aceste obiecte este încă lungă şi plină de obstacole, va sfârși cu o poartă spre o altă stradă, chiar mai complicată dar şi mai fascinantă".
Adevarul este că nu știm mare lucru în legătură cu aceste entități cosmice și mai avem multe de aflat.

Postări populare